Statul român modern
Competenţe de atins: 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate A. Adunarea Ad-hoc a Moldovei, păşind pe calea ce i s-a prescris de către Tratatul de la Paris, adecă începând a rosti dorinţele ţării, în toată curăţenia cugetului, neavând în privire decât drepturile şi folosul naţiei române, declară ca cele dintâi, cele mai mari, mai generale şi mai naţionale dorinţi ale ţării sunt: Reaspectarea drepturilor principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor, în cuprinderea vechilor lor capitulaţii încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 şi 1634. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România. Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitor să fie crescuţi în religia ţării. Neutralitatea pământului principatelor. Puterea legiuitoare încredinţată unei obşteşti Adunări, în care să fie reprezentate toate puterile naţiei. ...