bloguldeistorie

         80. După ce zarva se potoli şi se împliniră cinic zile din ziua omorului, cei care se răzvrătiseră împotriva magilor ţinură sfat despre cum se înfăţişau lucrurile. Cu acest prilej s-au rostit cuvântări de necrezut pentru unii eleni, dar care nu-i mai puţin adevărat că s-au rostit. Otanes dădu sfatul că treburile ţării să fie aduse în faţa obştii perşilor şi ţinu următoarea cuvântoare: "Părerea mea este că nu e bine ca unul singur din noi să ajungă stăpân. Acest lucru nu e nici plăcut, nici potrivit. Ştiţi foarte bine până undea mers trufia lui Cambyses şi cu toţi aţi încercat pe pielea voastră trufia magului. Cum poate oare monarhia să fie o orânduire nimerită, când în monarhie este îngăduit unuia să facă tot ce vrea, fără să fie tras la răspundere? Fie el şi cel mai desăvârşit dintre oameni, pus în acest loc de frunte tot s-ar abate de la firea obişnuită. Trufia i se zămisleşte în suflet pe umbra bunurilor ce le are la îndemână, iar pizma este dintru ...

În Atena clasică, dar nu numai aici, nu existau şcoli pentru fetiţe sau adolescente. Ele puteau auzi de la mamele lor, de la rudele bătrâne şi de la sclave poveşti despre tradiţia mitică, legată de riturile religioase îndeplinite de cetate, şi uneori puteau chiar să înveţe să scrie şi să citească. Dar probabil că nu este departe de concepţia răspândită în lumea bărbaţilor ideea exprimată în unele versuri ale lui Menandru: "S-o înveţi pe o femeie să scrie şi să citească? Ce greşeală nebunească! Ca şi cum i-ai mai da alt venin unui şarpe oribil". Şi în epoca elenistică analfabetismul pare mai răspândit în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor, dacă ţinem cont de numărul de femei care apelau la alţii unde exista o şcoală frecventată de ambele sexe, iar la Pergam aveau loc concursuri de recitări poetice şi de lectură pentru fete, dar acestea nu erau fenomene curente şi chiar educaţia fizică era o prerogativă în esenţă masculină.              ...

La sfârşitul zilei de muncă, pe şantier rămân morţii. Zăpada le acoperă, încetul cu încetul, chipurile. Unul s-a chircit sub o roabă răstunată, cu mâinile vârâte în mâneci şi îngheţat în această poziţie. Altul - cu capul între genunchi. Alţi doi - degeraţi, cu spinările lipite una de alta. Flăcăi de ţară -cei mai mai buni lucrători pe care ţi l-ai putea imagina. Sunt expediaţi la canal cu zecile de mii şi autorităţile au grijă ca nimeni să nu nimerească în acelaşi lagpunkt [lagăr] cu vreo rudă: îi despart. Din capul locului li se dă o asemenea normă de găleţi şi blocuri eratice, cu care n-ar putea-o scoate la capăt nici vara. Nimeni nu-i povăţuieşte, nimeni nu-i îndrumă şi ei trag din răsputeri, ca în sat, se topesc pe picioare şi iată-i îngheţînd îmbrăţişaţi, doi câte doi. Noaptea vin cu săniile să-i ridice. Când cărăuşii aruncă leşurile în sanie, se aude un trosnet ca de lemn. Până vara, din cadavrele neridicate la timp rămân doar oasele, care sunt aruncate în betoniere odată cu pie...

   Începem un nou an şcolar care va avea aceleaşi probleme: o programă supra încărcată, lipsa interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii, dezinteresul societăţii, politicului şi factorilor de decizie faţă de şcoală, lipsa interesului manifestat de elevi. La aceste probleme se adaugă şi lipsa finanţării corecte a şcolii ce duce la existenţa, mai degrabă inexistenţa, dotărilor minimale.    Care ar fi soluţia? Lumea cel puţin să înceapă să fie responsabilă pentru viitorul ei. Experienaţa din ultimii ani ne arată că trebuie să ne construim singuri viitorul fără a aştepta să ni-l facă cineva. E timpul să conştientizăm de la părinţi, elevi până la societate că lipsa educaţiei aduce numai probleme, comportamente antisociale, incapacitatea de a te adapta la contexte complexe şi de a decide propriul viitor.       Aşa că e timpul să ne trezim din somnul lung al incapacităţii şi intoleranţei. Oare suntem capabili sau ne complacem în lumea oglinzilor fără ...

Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va corespunde aceluia marcat de harta geografică aci anexată. O comisie româno-ungară va determina detaliile traseului la faţa locului. Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele româneşti într-un termen de 15 zile şi remis în bună ordine acesteia. Diferitele faza ale evacuării şi ale ocupării, precum şi modalităţile lor vor fi fixate în termen de o comisie româno-ungară. Guvernele român şi ungar vor veghea ca evacuarea şi ocuparea să se desfăşoare în ordine completă. Toţi supuşii români, stabiliţi în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc fără alte formalităţi naţionalitate ungară. Ei vor fi autorizaţi să opteze în favoarea naţionalităţii române într-un termen de şase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într-un termen adiţional de un an şi vor fi primiţi în România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedicare, bunuri...

Competenţe de atins: 3.4.Analiza diversităţii sociale, culturale  şi de civilizaţie în istorie pornind de la  sursele istorice A.  Este dificil, dacă nu aproape imposibil, să defineşti fundamentalismul. În primul rând, trebuie spus că termenul a căpătat o încărcătură negativă, are o „presă proastă“, dacă îmi este permisă această expresie, uneori pe nedrept, ceea ce face utilizarea lui problematică. Este un cuvânt cald ca o castană abia scoasă din foc, dar nici nu avem un altul mai bun la îndemâ­nă pentru a-l înlocui. Ne asumăm aşadar riscul de a-l utiliza. Nu putem defini exact fundamentalismul, ce-i drept, dar măcar putem încerca să-i construim o imagine din bucăţi, ca pe un puzzle. Contrar definiţiilor aseptice, de dicţionar (fundamentalismul este un produs al protestantismului american de final de secol XIX opus liberalismului teologic care lua o prea mare extindere în Biserică şi interpretarea Bibliei etc.), fundamentalismul, ca stare de spirit, este vechi de cân...

   Joi, 27 iunie, ora 20    Consiliul are loc şi am ieşit din el amărât şi dezgustat, toţi acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie scrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu. Toţi ceilalţi, cu oareşicare nuanţă, au fost pentru acceptarea ultimatulmului. Angelescu    da (discuţii) Vaida          da Mironescu   da Iorga           nu - cu condiţiuni Argetoianu  da Ballif           da Iamandi      nu V. Antonescu  expectativ Cancicov    da Dragomir    nu Pop            nu Hortolomei  da (discuţii) Christu       da (discuţii) Giugurtu     da Ciobanu   ...