duminică, 29 ianuarie 2012

Suplex Libellus Valachorum


Naţiunea română este cu mult cea mai veche dintre toate naţiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucât este un lucru sigur şi dovedit, pe temeiul mărturiilor istorice, a unei tradiţii niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor şi obiceiurile, că ea îşi trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, in nenumărate rânduri, în Dacia, cu un număr foarte mare de soldaţi veterani, care să apere provincia.[…].
            Drept aceea, Naţiunea română, rugătoare şi umilă, vine la tronul Majestăţii Voastre, şi, cu veneraţie şi supunere cuvenită, se roagă şi cere următoarele:
               1) Ca numirile odioase şi pline de ocară: toleraţi , admişi, nesocotiţi între Stări şi altele de acest fel, care […] au fost întipărite fără drept şi fără lege [ pe fruntea] naţiunii române, acum să fie cu totul îndepărtate, revocate şi desfiinţate în chip public, ca nedemne şi nedrepte, şi astfel, prin îndurarea Majestăţii Voastre Preasacre, naţiunea română să fie repusă în folosinţa tuturor drepturilor civile şi regnicolare; în consecinţă
            2) Naţiunii suplicante să i se restituie între naţiunile regnicolare acelaşi loc pe care ea l-a ţinut, potrivit mărturiei citate în cele de mai sus a Conventului Fericitei Fecioare din Cluj-Mănăştur, din anul 1437[1].
            3) Clerul acestei naţiuni, credincios bisericii orientale, fără discriminare, dacă gândeşte sau nu la toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea şi nobilimea  şi plebea, atât cea orăşenească, cât şi cea rurală, să fie scutită şi tratată drept în acelaşi fel ca şi clerul, nobilimea şi plebea naţiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii şi să fie făcută  părtaşă la aceleaşi beneficii.
4) În  comitate, scaune, districte şi comunităţi orăşeneşti, cu ocazia alegerii slujbaşilor şi a deputaţilor din Dietă, de asemenea când se întâmplă [ să se facă] numiri noi sau înaintări în slujbe la dicasteriile aulice şi provinciale, să se procedeze în chip just la punerea în slujbă, în număr proporţional, a persoanelor din această naţiune.
5) Comitatele, scaunele, districtele şi comunităţile orăşeneşti în care românii întrec la număr celelalte naţiuni, să-şi aibă numirea de la români sau să poarte un nume mixt, unguresc-românesc, săsesc-românesc, sau, în sfârşit, înlăturându-se cu totul numirea luată de la o naţiune la alta, atât comitatele cât şi scaunele şi districtele să-şi păstreze numai numele acelea pe care până acum la purtaseră, după râuri sau cetăţi, şi să se declare că toţi locuitorii Principatului, fără vreo deosebire de naţiune sau religie, trebuie să folosească şi să se bucure, după starea şi condiţia fiecăruia, de aceleaşi libertăţi ţi beneficii şi să poarte aceleaşi sarcini, pe măsura puterilor lor.
Din cele de mai sus se vede cu prisosinţă că aceste cereri se sprijină pe echitatea naturală şi pe principiile societăţii civile, precum şi pe pactele încheiate[…].
Urmează semnăturile.  


[1] În urma răscoalei de la Bobâlna reprezentanţii maghiarilor, saşilor şi secuilor au semnat o înţelegere, Unio Trium Naţiorum prin care reprezentanţii românilor erau excluşi din viaţa politică a Transilvaniei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu