duminică, 29 ianuarie 2012

Petiţiune-Proclamaţiune în numele tuturor stărilor Moldovei


„[...] Comitetul dar, adunându-se astăzi în 28 martie 1848 şi cercetând starea critică de astăzi a societăţii, s-au încredinţat în cuget curat si nemişcat de patimi, că pentru de a pune Moldova pe o cale de fericire, mijloacele cele mai sigure si mai neapărat trebuitoare sînt următoarele:
1.         Sfînta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său şi Iară nici o răstălmăcire.
2.         Secarea corupţiei prin pravile înadins făcute si a abuzurilor ce izvorăsc din acea corupţie.
3.         Siguranţa personală,  adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor şi în urma unei hotărâri judecătoreşti. Fiestecare  arestuit    fie înfăţişat  în  vreme de  24  ceasuri   dinaintea tribunalului competinînd.
4. Grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni, atât în relaţia lor cu proprietarii moşiilor, cât şi în acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor sub numirea de plată si celelalte.
. 5.  Alcătuirea     unei  noi  catagrafii  spre  a scăpa  de împilare pe  toţi nenorociţii locuitori care sunt astăzi asupriţi prin măsurile catagrafiei trecute.
6.         Mazilii, niptasii, ruptele visteriei si celelalte clasuri privilegiate să fie ocrotiţi potrivit Regulamentului şi să nu mai fie    întrebuinţaţi în trebile particulare.
7.         Privitorii să se aleagă,  după glăsuirea Regulamentului, fără nici o înrâurire a cârmuirii.
8.         Reforma scoalelor pe o temelie largă si naţională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.
9.         Dezarmarea "grabnică a arnăuţilor si a altora ce s-au înarmat     de Ocîrmuire si închezăsluirea lor pentru viitor ca nu vor mai fi pricină de tulburare publică.
10.       Ridicarea pedepselor  trupeşti     înjositoare  caracterului  de  miliţie naţională, îmbunătăţirea hranei sale şi mai ales dreapta înaintare în ranguri după merituri personale.
11.       Militarii cari au slujit patriei şi cari au câștigat recunoştinţa obştească să fie scutiţi de orice dajdii când vor ieşi din slujbă.
12.       Miniştrii să aibă deplina libertate pravilniceasca în lucrările lor, pentru ca să poarte toată răspunderea acestor lucrări.
13.       Desfiinţarea  poslinei,   ca  una  ce   este  vătămătoare  agriculturii   si comerţului tării.
14.       îmbunătăţirea portului Galaţi,  ca cel mai mare canal al înfloririi comerţului si agriculturii tării.
15.       Ridicarea morală şi soţială a clerului.
16.       Păzirea cu sfinţenie a legilor pe cari se reazemă creditul public şi aceasta în privirea tuturor fără osebire, pentru siguranţa relaţiilor comerciale.
17.       Informarea unui tribunal de comerţ la Iaşi; codul de comerţ al Franţei, consfinţit de Regulament, să fie tălmăcit în limba ţarii.
18.       Banii de rezervă să fie întrebuinţaţi în formarea unei bănci de scont pentru înlesnirea neguţătorilor în înflorirea comerţului.
19.       Hrana obstei de prin târguri să fie subt cea mai de aproape îngrijire a stăpânirii spre a nu se face un mijloc de îmbogăţire particulară.
20.       Aşezarea poliţiei  târgurilor  pe  principii   de  omenire  în  privirea nenorociţilor arestuiți.
21.       Libertatea tuturor arestuiţilor în pricini politice atât civile, cât si militare; reîntoarcerea dritunlor politice acelora cărora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini.
22.       Nestrămutarea   din   posturi   a   amploiaţilor   vrednici   si   cinstiţi   si înaintarea lor în posturi potrivit Regulamentului, precum şi sporirea lefilor lor, spre a înlesni mijloace de o vieţuire cinstită şi neatârnată.
23.       Toţi  amploiaţii să fie răspunzători pentru faptele lor în lucrările slujbelor.
24.       înfiinţarea unui banc naţional pe cel mai sigur temei.
25.       Grabnicele forme de îmbunătăţire ale condicei criminale ale procedurei si ale sistemului pedepsitor.
26.       împărţirea dreaptă si potrivit Regulamentului a banilor pensiilor si îndreptarea abuzurilor ce s-au introdus în împărţirea acestor bani.
27.       Ofisurile slobozite până acum de Ocârmuire în ramul judecătoresc şi administrativ să se supuie voturilor Obşteştei adunări şi de acum să se contenească de a se slobozi asemenea ofisuri fără a fi cercetate de adunare.
28.       Seanţele tribunalelor să fie publice.
29.       Seanţele Obşteştei Adunări să fie publice. Ţinerea rânduielii în sânul ei să   atârne   de   însăşi         adunarea,   iar   nu   de   vornicia   de   aprozi,   potrivit Regulamentului.
30.       Fiecare pământean sa aibă dreptul de a adresa jalbă Obşteştii Adunări.
31.       Deputaţii să nu poată a fi în slujba, să nu poată primi nici ranguri, nici mulţumire bănească în vremea deputăţiei lor.
32.       Chipul ce s-a întrebuinţat la alegerile deputaţilor,  fiind împotriva legilor şi, în. urmare, si Obşteasca Adunare de astăzi fiind rodul acestui chip, nu insuflă nici o încredere obsîei, deci această adunare sa se desfiinţeze si îndată să se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire asupra alegătorilor din partea Cârmuirii, pentru ca acea Cameră să fie adevărata reprezentaţie a naţiei şi adevărată închezășluire a fericirii patriei.
33.       Pe temeiul art. 57 din Regulament, Camera să aibă dreptul de a face domnului punere înainte a tot felul de lucruri privitoare-la folosul obştesc.
34.       Ridicarea   censurei   în   privirea   tuturor   trebilor   si   a   intereselor dinlăuntrul tării.
35.       Informarea grabnică a unei garde cetăţeneşti prin toate târgurile ţării, alcătuită atât din români, cât şi de străini proprietari."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu