Demografie şi economie. Ierarhia feudală

Competenţe de atins:
3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri; 

5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală

A. Conform estimării lui J.C. Russell, acceptată pe scară largă drept cea mai bună aproximare de care dispunem, populaţia Europei s-a dublat de la aproximativ 38,5 milioane în anul 1000 la aproximativ 73,5 milioane în 1340. Dar dacă, potrivit datelor sale, populaţia Italiei, Spaniei şi Balcanilor a crescut cu aproximativ 50%, de la 17 la 25 de milioane, cea a Europei de Nord s-a triplat, de la 12 la 35,5 milioane, ajungând astfel, de la mai puţin de o treime, la aproape jumătate din totalul populaţiei europene. Conform stadardelor moderne, rata creşterii nu e foarte ridicată şi, fie numai din această cauză, a putut sprijini o schimbare nu doar cantitativă, ci şi calitativă, deoarece ne arată că ritmul de creştere a producţiei nu a fost depăşit de ritmul creşterii populaţiei.
                                                                    R.I. Moore, Prima revoluţie europeană (cca 970-1215)

B. Structura societății medievale


C. Ierarhia feudală




D. Oraşul reprezintă o diviziune a muncii radicală, necesară. Ceea ce face dintr-o localitate un oraş e faptul că printre locuitorii săi se enumeră anumiţi specialişti care, fiind eliberaţi de povara producerii hranei, pot să ajungă la niveluri superioare de îndemânare în funcţiilor lor specializate; oraşul poate exista numai atâta vreme cât aceşti specialişti pot compensa, prin puterea convingerii sau cu forţa, precum şi prin exercitarea îndemânării lor, deficitul de hrană (şi alte produse primare esenţiale, cum ar fi ţesăturile, combustibilul şi mineralele) rezultat în urma retragerii muncii lor din agricultură.

                                                                       R.I. Moore, Prima revoluţie europeană (cca 970-1215)

E. Oraşul medieval Berna

Orasul medieval Carcassonne


F. Acelui magnific stăpân - Eu-
    Dacă tot ştiţi... cât de puţin am pentru a mă hrăni şi a mă îmbrăca, am apelat, aşadar, la mila şi bunăvoinţa dumneavoastră, care mi-au dezvăluit că ar trebui să mă ofer şi să mă supun protecţiei dumneavoastră, pe care am depus-o până acum; aşa se spune că dumneavoastră trebuie să mă ajutaţi şi să mă aprovizionaţi atât cu mâncare cât şi cu haine, după cum voi fi capabil să vă slujesc şi voi merita.
   Şi cât voi trăi trebuie să vă slujesc şi să vă onorez, corespunzător cu libertatea mea; şi niciodată nu mă voi putea sustrage puterii sau ocrotirii dumneavoastră; dar în timpul vieţii trebuie să rămân sub puterea şi apărarea dumneavoastră. De aceea este clar că dacă unul dintre noi nu va dori să încalce aceste înţelegeri, va plăti - şilingi- celeilalte părţi şi aces acord va rămâne valabil.
                                                                                Jurământul vasalic la franci (secolul al VII-lea) 

G. Ordinea divină – scrie eminentul episcop – este variat alcătuită, după a cărei înfăţişare s-a organizat şi ordinea pământeană (...). Credinţa [este] una, stările sunt întreite. Legea omenească distinge [pe lângă clerici] două condiţii: nobilii şi şerbii care nu depind de aceeaşi lege. Dintre cei dintâi, doi sunt [în frunte]: unul guvernează, celălalt porunceşte; prin învăţătura lor statul e considerat puternic. Sunt alţii pe care nu-i ţine în frâu nicio putere, dacă se feresc de crimele pedepsite de sceptrul regilor. Aceștia sunt războinicii, protectorii Bisericii, [care îi] apără pe cei mari şi pe cei mici din popor şi astfel păstrează obiceiurile tuturor şi [de] asemenea [pe] ale lor [înșiși]. Alta [este] împărţirea şerbilor. Acest neam nefericit nu posedă nimic fără trudă. Cine poate, numărând semnele abacului, să socotească ocupaţiile, alergătura şi atâtea munci ale șerbilor? Bani, veşminte, hrană sunt [furnizate] tuturor de şerbi. Căci niciun om liber nu poate trăi fără șerbi. 

Casa Domnului, pe care o credem una, este deci împărţită în trei. Acum alţii se roagă, [alţii] luptă şi alţii trudesc: aceste trei [părţi] sunt în acelaşi timp şi nu suferă despărţire. Pe serviciile uneia stau astfel operele celorlalte două; cu schimbul [fiecare] pe rândnaştere la uşurarea întregului. Prin urmare, o astfel de legătură triplă este una: această lege triumfă, această lume trăieşte liniştită în pace. Se topesc legile şi iată toată pacea se scurge. 

     
Alexandru Florin Platon,  Corpul politic in cultura europeana. Din Evul Mediu până în epoca modernă 

Cerinţe: 

  1. Identificaţi şi notaţi principalele evoluţii demografice din jurul anului 1000 după cum rezultă din sursa A.
  2. Comparaţi satul şi oraşul medieval pornind de la informaţiile din sursa B.
  3. Justificaţi modul de organizare al unui oraş medieval analizând imaginile din sursa C.
  4. Expuneţi şi interpretaţi componentele unui jurământ vasalic, asa cum este prezentat în sursa F.
  5. Extrageți câte o caracteristică a fiecărui ordin medieval folosind informațiile din sursa G. emiteți o opinie referitoare la relevanța organizării sociale medievale. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

Formarea statelor medievale românești

Ideea de Europa (clasa a XI-a)