sâmbătă, 4 decembrie 2010

Demografie şi economie. Ierarhia feudală

Competenţe de atins:
3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri; 

5.1. Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală

A. Conform estimării lui J.C. Russell, acceptată pe scară largă drept cea mai bună aproximare de care dispunem, populaţia Europei s-a dublat de la aproximativ 38,5 milioane în anul 1000 la aproximativ 73,5 milioane în 1340. Dar dacă, potrivit datelor sale, populaţia Italiei, Spaniei şi Balcanilor a crescut cu aproximativ 50%, de la 17 la 25 de milioane, cea a Europei de Nord s-a triplat, de la 12 la 35,5 milioane, ajungând astfel, de la mai puţin de o treime, la aproape jumătate din totalul populaţiei europene. Conform stadardelor moderne, rata creşterii nu e foarte ridicată şi, fie numai din această cauză, a putut sprijini o schimbare nu doar cantitativă, ci şi calitativă, deoarece ne arată că ritmul de creştere a producţiei nu a fost depăşit de ritmul creşterii populaţiei.
                                                                    R.I. Moore, Prima revoluţie europeană (cca 970-1215)

B. Oraşul reprezintă o diviziune a muncii radicală, necesară. Ceea ce face dintr-o localitate un oraş e faptul că printre locuitorii săi se enumeră anumiţi specialişti care, fiind eliberaţi de povara producerii hranei, pot să ajungă la niveluri superioare de îndemânare în funcţiilor lor specializate; oraşul poate exista numai atâta vreme cât aceşti specialişti pot compensa, prin puterea convingerii sau cu forţa, precum şi prin exercitarea îndemânării lor, deficitul de hrană (şi alte produse primare esenţiale, cum ar fi ţesăturile, combustibilul şi mineralele) rezultat în urma retragerii muncii lor din agricultură.

                                                                       R.I. Moore, Prima revoluţie europeană (cca 970-1215)

C. Oraşul medieval Berna

Orasul medieval Carcassonne


D. Acelui magnific stăpân - Eu-
    Dacă tot ştiţi... cât de puţin am pentru a mă hrăni şi a mă îmbrăca, am apelat, aşadar, la mila şi bunăvoinţa dumneavoastră, care mi-au dezvăluit că ar trebui să mă ofer şi să mă supun protecţiei dumneavoastră, pe care am depus-o până acum; aşa se spune că dumneavoastră trebuie să mă ajutaţi şi să mă aprovizionaţi atât cu mâncare cât şi cu haine, după cum voi fi capabil să vă slujesc şi voi merita.
   Şi cât voi trăi trebuie să vă slujesc şi să vă onorez, corespunzător cu libertatea mea; şi niciodată nu mă voi putea sustrage puterii sau ocrotirii dumneavoastră; dar în timpul vieţii trebuie să rămân sub puterea şi apărarea dumneavoastră. De aceea este clar că dacă unul dintre noi nu va dori să încalce aceste înţelegeri, va plăti - şilingi- celeilalte părţi şi aces acord va rămâne valabil.
                                                                                Jurământul vasalic la franci (secolul al VII-lea) 


Cerinţe: 

  1. Identificaţi şi notaţi principalele evoluţii demografice din jurul anului 1000 după cum rezultă din sursa A.
  2. Comparaţi satul şi oraşul medieval pronind de la informaţiile din sursa B.
  3. Justificaţi modul de organizare al unui oraş medieval analizând imaginile din sursa C.
  4. Expuneţi şi interpretaţi componentele unui jurământ vasalic, asa cum este prezentat în sursa D.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu