miercuri, 3 noiembrie 2010

Marile religii ale Antichităţii

Competenţe de atins:
1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise
5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric


A. Primul Adevăr este că totul e Suferinţă: Naşterea este Suferinţă, îmbătrânirea este Suferinţă, tot ceea ce este efemer este Suferinţă. Al doilea Adevăr este că originea Suferinţei e Dorinţa. Al treilea Adevăr este că abolirea Dorinţei antrenează abolirea Suferinţei. Al patrulea Adevăr dezvăluie Calea-cu-opt-Ramuri sau Calea de mijloc, care duce la extinţia suferinţei: modul corect de a vedea lucrurile, opinia, hotărârea, determinarea sau concentrarea, cuvântul, acţiunea, mijloacele de existenţă, efortul, atenţia, şi contemplarea. Aceasta pare să fie forma cea mai apropiată de mesajul originar al lui Buddha.

Eliade-Culianu, Dicţionar al religiilor


B. Cele zece porunci:

  1. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, să nu ai alţi dumnezei în afară de mine.
  2. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ.
  3. Să nu iei în deşert numele Domnului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va lua în deşert Numele Lui.
  4. Adu-ţi aminte de ziua de odihnă ca s-o sfinţeşti.
  5. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.
  6. Să nu ucizi.
  7. Să nu preacurveşti.
  8. Să nu furi.
  9. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.
  10. să nu pofteşti casa aproapelui tău, nevasta aproapelui, nici robul sau roaba lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.
Exodul 20, 1-17


C. Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în munte şi aşezându-se, ucenicii Lui au venit la El.
Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând:
Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fii lui Dumnezeu se vor chema.
Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
Matei 5, 1-11.

D. Conform intenţiei iniţiale, apariţia Coranului a deschis accesul arabilor la comunitatea zisă a "popoarelor cărţii" aidoma evreilor şi creştinilor, care primiseră Tora şi Evangheliile. Cele două mari teme ale Coranului sunt monoteismul şi puterea lui Dumnezeu, apoi natura şi soarta oamenilor în relaţie cu divinitatea. Dumnezeu este unicul creator al universului, al oamenilor şi al spiritelor, drept şi binevoitor. El primeşte nume care îi descriu atributele, precum Atotştiitorul, Atotputernicul. Oamenii sunt sclavii privilegiaţi ai Dmnului şi, având liber albitru, au posibilitatea de a ignora poruncile, fiind adesea induşi în ispită de îngerul căzut Ibilis (Satana), alungat din cer pentru că nu a voit să i se închine lui Adam. În ziua Judecăţii, toţi morţii vor învia, vor fi cântăriţi şi trimişi în iad pentru veşnicie.

Eliade, Culianu, Dicţionar al religiilor

Cerinţe:

  1. Menţionaţi pe baza sursei A cele patru mari adevăruri ale budismului.
  2. Plasaţi temporal şi spaţial budismul.
  3. Discutaţi pe baza sursei B trei valori morale şi sociale.
  4. Expuneţi trei elemente/caracteristici ale creştinismului aşa cum rezultă din sursa C.
  5. Argumentaţi, folosind două informaţii din sursa C valoarea morală/imorală a textului religios.
  6. Comparaţi principalele valori ale Islamului şi ale Creştinismului descoperind două elemente comune ce rezultă din sursa D.
  7. Distingeţi principalul scop al Coranului, folosind informaţiile din sursa D.
  8. Ilustraţi prin identificarea a două elemente comune similitudinile dintre marile religii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu